Boala parodontală, cunoscută și sub denumirea de parodontită (parodontoză), reprezintă o afecțiune inflamatorie cronică a structurilor dentare.
Procesul inflamator afectează țesuturile de susținere ale dinților, inclusiv gingiile, osul și ligamentele care asigură fixarea acestora la nivelul osului maxilar și mandibular.
Este una dintre cele mai răspândite și debilitante afecțiuni dentare, care necesită tratament complex și afectează un proces semnificativ al populației, la nivel mondial.
Această afecțiune implică parodonțiul, complexul morfo-funcțional care asigură fixarea dinților la nivelul maxilarului, un țesut deosebit de sensibil la traumatisme, presiune și stimuli termici (cald, rece), bogat vascularizat și inervat.
Deoarece o astfel de afecțiune are consecințe semnificative asupra nu doar a sănătății dentare, ci și sănătății generale, este foarte important să se cunoască factorii de risc și cauzele asociate, simptomele subiacente, tratamentul de elecție și modalități eficiente de a reduce riscul de a dezvolta o astfel de patologie.
În acest articol, îți vom oferi informațiile de bază, necesare pentru a-ți fundamenta cunoștințele privitoare la această afecțiune cu potențial foarte sever.
În cazul în care o persoană acuză simptome specifice bolii parodontale, este esențial să se prezinte cât mai rapid la medicul stomatolog. Întrucât afecțiunea are o dinamică progresivă, este foarte important ca diagnosticul, implicit tratamentul, să se realizeze cât mai precoce.
Ce este boala parodontală?
Bolile parodontale sunt patologii care interesează parodonțiul, aparatul de susține care înconjoară un dinte – țesut gingival, os alveolar, cement, ligament parodontal.
Gingivita este cea mai ușoară formă de boală parodontală, putând fi întâlnită la aproximativ 90% din populație – patologia aceasta definește inflamația acută a gingiei. Este o afecțiune reactivă, de obicei reversibilă odată cu îmbunătățirea igienei orale.
Parodontita este boala parodontală care definește progresia inflamației dincolo de gingivită, și care descrie o boală inflamatorie cronică, distructivă, ireversibilă. Ulterior, pe fond inflamator, bacteriile pătrund mai adânc în țesuturi și în parodonțiul din jur.
Acest lucru declanșează, astfel, răspunsul imun al gazdei, în încercarea de a distruge bacteriile patogene. Totuși, acest răspuns imun specific va duce atât la distrugerea bacteriilor, cât și la distrugerea parodonțiului (structura în care se localizează, în acest stadiu al bolii, bacteriile).
Parodontita duce la compromiterea parodonțiului, care progresează spre pierderea masei osoase alveolare, iar în cele din urmă la compromiterea totală a structurii de fixarea a dintelui și, astfel, la căderea dintelui.
Pe scurt, boala parodontală are o progresie specifică: începe cu o igienă orală inadecvată (gingivită), menținerea acestui comportament (parodontită), progresia spre infiltrarea bacteriană la nivelul parodonțiului și compromiterea fixării dintelui. Acumularea plăcii bacteriene pe suprafața dinților, care ulterior se transformă în depuneri de tartru, duce la declanșarea reacției inflamatorii.
Boala parodontală – Cauze
Cauzele bolii parodontale sunt deosebit de complexe, și deseori presupune sinergia între factori bacterieni (infecții), genetici, comportamentali și de mediu. În cele din urmă, principalul factor etiologic implicat este placa bacteriană formată, care duce la inflamația gingiei și, ulterior, mai ales în lipsa tratamentului, la parodontită și alte fenomene inflamatorii în cascadă.
Astfel, poate să se ajungă la pierderea totală a funcției parodonțiului, anume cea de fixare a dinților, respectiv la căderea totală a dinților.
Alți factori care pot contribui la dezvoltarea bolii parodontale includ fumatul, diabetul zaharat, stresul cronic, consumul excesiv de alimente bogate în carbohidrați fermentabili, fluctuațiile hormonale și predispoziția genetică.
Traumatismele, de asemenea, pot duce la inflamația gingiei și la compromiterea progresivă a funcției parodonțiului. Deoarece o astfel de patologie are implicații majore asupra integrității dinților, este deosebit de important să se recunoască în timpul util stadiile inițiale ale bolii, anume gingivita, și să se trateze eficient această patologie.
Există anumiți factori care cresc riscul unei persoane de a dezvolta boala parodontală. Printre aceștia se numără fumatul, deoarece substanțele chimice din țigări reduc fluxul de sânge către gingii și afectează capacitatea organismului de a combate infecțiile.
De asemenea, diabetul zaharat este un factor de risc semnificativ, deoarece nivelurile ridicate de glucoză în sânge pot afecta capacitatea organismului de a vindeca rănile și de a combate infecțiile, inclusiv infecțiile gingivale. Alți factori de risc includ vârsta înaintată, predispoziția genetică, sarcina.
Simptome ale bolii parodontale
Simptomele bolii parodontale pot varia în funcție de stadiul afecțiunii, dar pot include sângerare gingivală la periaj sau la folosirea aței dentare, umflarea și hiperemia (înroșirea) gingiilor, retracția gingivală, sensibilitatea dentară la rece sau la căldură, mirosul neplăcut al respirației și mobilitatea excesivă sau schimbarea poziției dinților. În stadiile avansate, pot apărea și senzații de dureri la mestecare și chiar căderea intempestivă a dinților.
Cum tratăm Parodontoza
Tratamentul parodontozei implică o abordare multidisciplinară care poate include atât intervenții non-chirurgicale, cât și chirurgicale, în funcție de gravitatea afecțiunii. În stadiile incipiente, tratamentul constă în îndepărtarea plăcii și tartrului prin igienă orală intensivă și periaj profesional, asociate cu utilizarea aței dentare și clătirea cu soluții antiseptice.
În cazurile mai severe, pot fi necesare proceduri chirurgicale precum chiuretajul și detartrajul subgingival pentru îndepărtarea depozitelor bacteriene de sub nivelul gingiilor, iar în unele cazuri poate fi necesară intervenția chirurgicală pentru regenerarea țesuturilor compromise.
Prevenirea bolii parodontale este esențială pentru menținerea sănătății gingiilor și a dinților. O igienă orală riguroasă, inclusiv periajul dentar de cel puțin două ori pe zi și utilizarea aței dentare zilnic, sunt esențiale pentru îndepărtarea plăcii bacteriene și prevenirea acumulării tartrului.
De asemenea, este important să se evite obiceiurile nocive precum fumatul și să se urmeze o dietă echilibrată și sănătoasă. Vizitele regulate la dentist pentru controale și igienizări profesionale sunt, de asemenea, esențiale pentru detectarea timpurie a bolii și intervenția promptă.
De cele mai multe ori, prognosticul bolii parodontale este în strânsă asociere cu momentul în care starea inflamatorie a fost diagnosticată.
Cu alte cuvinte, cu cât se intervine mai rapid cu tratamentul specific, individualizat, cu atât rezultatul este unul mai favorabil. Însă, în cazul în care mare parte din parodonțiu a fost compromisă, uneori este deosebit de dificil ca tratamentul să aibă rezultatele dorite.
În diferite grade, boala este o afecțiune comună, însă tratabilă, care poate avea consecințe grave dacă nu este gestionată corect, și mai ales în timp util.
Prin înțelegerea cauzelor, factorilor de risc, simptomelor, tratamentului și măsurilor preventive, se poate asigura că o astfel de boală este suspectată la timp de către o persoană, pentru ca ulterior să poată solicita precoce consultul de specialitate al medicului stomatolog.
