Un abces dentar reprezintă o colecție localizată de lichid purulent, iar apariția sa este deseori un eveniment benign, potențial tratabil doar cu medicamente antibiotice.
Acest lucru s-ar datora faptului că, în esență, abcesul dentar deseori o complicație secundară a unei infecții bacteriene care apare în jurul sau în interiorul unui dinte.
O astfel de infecție poate fi extrem de dureroasă, inițiată pe fond inflamator acut, iar lipsa tratamentului și gestionării corespunzătoare poate duce la complicații semnificative.
Dinții, deși acoperiți de țesuturi dure, cum ar fi smalțul, cementul și dentina, prezintă o pulpă dentară deosebit de sensibilă (cunoscută în limbaj popular drept „nervul dentar”), care se poate inflama, ducând la pulpită dentară reversibilă sau ireversibilă.
Deoarece abcesul dentar reprezintă o afecțiune relativ comună în practica stomatologică, îți vom prezenta mai mult privitoare la acest simptom (pentru că, mai mult decât a fi vorba despre o afecțiune în sine, abcesul dentar semnalează un proces infecțios activ).
Există mai multe cauze care pot duce la apariția unui astfel de săculeț cu puroi, iar manifestările pot varia atât de la o persoană la alta, cât și în cadrul aceleiași persoane, în funcție de stadiul afectării.
În egală măsură, există mai multe opțiuni de tratament, iar deseori abcesul dentar este autolimitat, ceea ce înseamnă că va dispărea de la sine, după un anumit timp. În astfel de situații, se recomandă doar management conservator, în vederea ameliorării simptomelor asociate.
Ce este un abces dentar?
Abcesul dentar reprezintă o colecție de puroi. De cele mai multe ori, materialul conținut este de natură polimicrobiană, ceea ce înseamnă că este format din mai multe tipuri de bacterii, cum ar fi anaerobi stricți, coci anaerobi, specii de Prevotella,
Fusobacterium și anaerobi facultativi, cum ar fi streptococii din grupul Viridans și din grupul Streptococcus anginosus. Drept urmare, abcesul reprezintă rezultatul unei infecții bacteriene acute care afectează țesuturile din jurul unui dinte.
Această infecție poate apărea fie la nivelul gingiei, fie în țesuturile moi din jurul unui dinte (abces gingival), fie în vârful rădăcinii dintelui (abces periapical), sau între dinte și gingie (acces parodontal). Localizarea abcesului dictează, de cele mai multe ori, tratamentul.
Abcesul dentar se formează atunci când bacteriile reușesc să pătrundă în țesuturile dentare, de obicei prin fisuri sau carii dentare netratate, provocând inflamație și acumulare ulterioare de puroi.
Este de menționat faptul că țesuturile care acoperă dintele sunt rigide, iar acumularea de bacterii și conținut inflamator la nivelul dintelui va duce la creșterea presiunii la acest nivel și, implicit, la disconfort asociat, potențarea fenomenului inflamator și apariția abcesului, resimțit deseori sub forma unui săculeț inflamat, dureros. În funcție de localizare, simptomele ar putea să difere relativ ușor, însă, în general, abcesul se manifestă prin durere pulsatilă și disconfort.
Cauzele apariției unui abces dentar
Abcesul dentar, deși este în principal secundar infecției bacteriene, își fundamentează etiologia pe principalele cauze care permit, de altfel, creșterea și proliferarea bacteriană anormală. Aceste cauze pot fi următoarele:
Cariile dentare netratate
Cariile dentare netratate pot progresa spre infecția pulpei dentare, adică a mănunchiului de vase de sânge și nervi din interiorul dintelui. Drept urmare, aici se vor acumula bacterii care cresc și se dezvoltă, ducând astfel la creșterea implictă a presiunii și apariția ulterioară a săculețului cu puroi;
Traumatisme dentare
Acestea pot deteriora smalțul și permit bacteriilor să pătrundă în mod anormal în interiorul dintelui (traumatismele pot lua diferite forme – intervenții, lovituri);
Igiena orală precară
O igienă orală precară, inadecvată, favorizează exacerbarea plăcii dentare și, ulterior, formarea cariilor a căror apariția crește riscul de abces dentar;
Infecțiile gingivale sau parodontale
Bolile parodontale netratate pot progresa și afecta dinții, ducând la formarea unui abces gingival sau parodontal, în funcție de patologia specifică.
Există mai mulți factori de risc ce pot favoriza apariția unui abces dentar, cum ar fi fumatul și consumul de alcool, dieta bogată în alimente dulci, picante sau anumite patologii subiacente, cum ar fi xerostomia și, bineînțeles, afecțiunile dentare. În unele cazuri, infecții ale tractului respirator superior pot afecta și dinții, prin infecții bacteriene secundare.
H2 Abces dentar – simptome asociate
Tabloul simptomatologic asociat prezenței unui abces dentar poate varia în funcție de localizare și de severitatea infecției. Totuși, majoritatea persoanelor cu abces dentar acuză simptome cum ar fi:
- Durere pulsatilă, intensă, localizată în jurul dintelui afectat;
- Sensibilitatea crescută la presiune sau la temperaturi extreme (cald, rece);
- Umflături și roșeață în zona gingiei, în unele cazuri abcesul putându-se palpa la nivelul obrazului aflat pe aceeași parte;
- Senzația unui gust neplăcut în gură;
- Halitoză, adică respirație urât mirositoare;
- Deseori, abcesul dentar se prezintă cu febră, ca urmare a infecției bacteriene;
- Afectarea funcției masticatorii și a deglutiției.
Aceste simptome se grefează pe existența procesului inflamator, a recrutării de celule care susțin inflamația. În esență, inflamația reprezintă, de fapt, un răspuns al sistemului imunitar care luptă împotriva agenților patogeni.
Tipuri de acces dentar
Există mai multe tipuri de abces dentar, clasificate în principal în funcție de localizare:
Abces gingival
Acest tip de abces dentar apare în țesuturile moi ale gingiei și este adesea rezultatul unei infecții bacteriene în urma unei leziuni sau a unui traumatism.
Abces parodontal
Abcesul parodontal se dezvoltă în jurul rădăcinii unui dinte și este asociat cu bolile parodontale și parodontita.
Abces periapical
Acest tip de abces apare la vârful rădăcinii unui dinte și este adesea rezultatul unei infecții a pulpei dentare, cauzată de o carie netratată sau de o leziune dentară.
Abces dentar la copii
La copii, un abces dentar poate fi deosebit de periculos, deoarece poate evolua rapid și poate provoca complicații mai grave dacă nu este tratat prompt. Simptomele pot include durere intensă la nivelul dintelui afectat, sensibilitate la temperaturi (cald sau rece), umflarea gingiei în zona dintelui, febră, dificultăți în masticație și, în cazuri mai severe, umflarea feței sau a gâtului.
Este crucial să se acorde o atenție specială igienei orale a copiilor pentru a preveni apariția abceselor dentare. Aceasta include periajul regulat al dinților, utilizarea aței dentare și vizitele periodice la dentist.
Dacă un copil prezintă semne de abces dentar, părinții trebuie să acționeze imediat și să îl ducă la un medic dentist pentru o evaluare amănunțită și tratament adecvat. Tratamentul poate include drenarea abcesului, administrarea de antibiotice pentru a combate infecția și, în unele cazuri, extracția dintelui afectat.
Neglijarea unui abces dentar la copii poate duce la complicații grave, inclusiv răspândirea infecției la alte părți ale corpului.
Tratament abces dentar
Tratamentul unui abces dentar poate varia în funcție de gravitatea infecției și de tipul de abces. Opțiunile de tratament pot include:
Tratament chirurgical
Drenarea abcesului pentru eliminarea puroiului și curățarea zonei infectate. De asemenea, abordarea chirurgicală a tratamentului se recomandă și în cazul altor afecțiuni dentare care, printre altele, pot duce și la abces dentar.
Antibiotice și alte medicamente
Administrarea de antibiotice pentru combaterea infecției (de obicei antibiotice cu spectru larg de acțiune), de analgezice pentru gestionarea durerii și de antiinflamatoare nesteroidiene pentru reducerea inflamației asociate.
Un abces dentar este o afecțiune dureroasă și potențial periculoasă, care necesită tratament prompt și adecvat pentru a preveni complicațiile grave.
Este esențial consultul medicului dentist în cazul în care apar simptomele unui abces dentar, pentru a se pune la punct protocolul de tratament, în funcție de cauza subiacentă.
